Pentru prima oara, in Romania s-a constituit o echipa de medici cu o specialitate absolut noua pe plan mondial. Este vorba despre medicina de dezastru, menita sa evalueze starea de sanatate, dar mai ales starea psihologica a populatiei care a fost afectata de o calamitate.

Noi i-am insotit pe specialisti zilele trecute intr-o vizita in cateva localitati din judetul Galati. Concluzia oamenilor de stiinta este ca Moldova a fost inundata de doua ori. Prima oara de ape si a doua oara de panica.

Echipa de medici se deplaseaza la un caz grav din comuna Independenta, la casa unui batran de 82 de ani. Omul n-a mai iesit din casa de mai bine de 24 de ore. Lumea zice ca mos Florea face ca toti batranii, nu vrea sa plece din gospodaria lui, ca, daca vin apele, el vrea sa moara acolo unde a stat o viata intreaga. Medicii bat in poarta minute in sir. Nu le raspunde nimeni. Batranul locuieste singur. Sotia i-a murit de mult.

In fine, cadrele medicale nu mai asteapta si sar gardul. Se apropie de casa si bat in geamuri, zgaltaie usa. Aceasta se deschide repede, pentru ca abia se sprijina intr-un zavor ruginit. Salvatorii intra in casa si il gasesc pe batran intins in pat, abia respirand. Omul este veteran de razboi. A fost ranit pe front si are un plaman scos inca din 1944. Printre sughituri ii roaga pe medici sa-l salveze. Dupa un consult sumar se stabileste ca batranul a suferit cu ani in urma un preinfarct. Acum facuse un atac de panica. De aceea avea starea de sufocare. I se administreaza repede un intaritor. Isi revine imediat. Zice ca a vrut sa fuga din casa, dar s-a speriat rau, n-a mai putut sa respire si s-a prabusit.

Blocaj mental

Doctorii au fost primiti initial cu suspiciune de localnici. Dar lumea si-a schimbat repede punctul de vedere cand a vazut ca necunoscutii scot din masini medicamente si echipamente pentru diagnostic. Atacul de panica este principalul diagnostic in randul satenilor care au acceptat sa fie consultati. “Sunt destui oameni cu probleme cardiace. Acest lucru a favorizat aparitia panicii. Dar oamenii nu stiu ce probleme de sanatate au, pentru ca n-au mai fost la doctor de multi ani. Unii batrani au facut preinfarct sau criza de astm cand au vazut dezastrul”, ne spune medicul Constanta Popescu.

Asa se explica faptul ca la inundatiile care au afectat Moldova in acest an au murit foarte multi oameni. Aici vorbim de cei care au ramas blocati in casele lor pana au venit apele peste ei. Mai ales batranii au patit asa ceva. Dar ei nu au ramas in casa pentru ca au vrut pur si simplu sa moara, ci pentru ca la nivel mental au suferit un blocaj din cauza atacului de panica, insotit de sufocare, survenit pe seama unor afectiuni mai vechi, in special a bolii de inima.

Manifestari diferite

Panica are multe feluri de manifestare, dupa cum ni le descriu specialistii. Unii oameni se resemneaza si isi asteapta sfarsitul. Altii ii privesc cu ura pe strainii care le bat la usa. Au sarit sa se certe chiar si cu noi, zicandu-ne ca, daca vrem sa-i intrebam ceva, mai intai sa obtinem aprobare de la primar. Iar altii sunt gata sa se razboiasca intre ei, asa cum s-a intamplat duminica trecuta intre satenii din Branistea si Serbestii Vechi.

Oamenii au fost la un pas sa-si dea in cap cu lopetile, pentru ca nu s-au inteles daca e bine sau nu sa rupa un dig, pentru ca Siretul sa se scurga mai repede la vale. Cei de la Branistea, din deal, ziceau ca asa isi salveaza casele de la inundatie. Dar cei din Serbestii Vechi, din vale, se temeau ca apa mare va veni peste casele lor.

Nevoia unui lider puternic

Ajutorul psihologic poate sa stopeze starea de panica in care se afla cei afectati de inundatii si ar canaliza energiile spre refacerea grabnica a zonelor afectate. “Dincolo de faptul ca le duci portocale, cel mai important este ca sinistratii sa aiba sentimentul de apartenenta la un grup. Ei au nevoie acum de un lider local puternic, care sa le dea ordine precise, sa le arate cum pot fi eliminate rapid efectele dezastrului, oamenii sa fie pusi la treaba, sa repare stricaciunile, sa simta ca ei pot stapani situatia, nu ca sunt depasiti de situatie. Medicina de dezastru pune mare accent tocmai pe diagnosticarea rapida in ceea ce priveste amploarea afectarii zonelor calamitate si a populatiei, la nivel psihologic. Problemele acestea trebuie rezolvate rapid, pentru ca altfel ele pot avea efecte nebanuite in timp. Un efect deosebit de grav este favorizarea extremelor”, ne-a spus medicul militar Gheorghe Popescu.

O noua specialitate

Inundatiile, cutremurele sau uraganele au dus la aparitia unei noi ramuri medicale cu numai cativa ani in urma. Vorbim aici de medicina de dezastru. Acest domeniu a fost recunoscut stiintific in SUA abia anul trecut. La noi in tara se invata aceasta specialitate numai la Facultatea de Medicina de la Oradea. Conform noilor proceduri, medicii de dezastru trebuie sa fie primii care ajung pe teren, dupa trecerea potopului, pentru a evalua situatia. Vad cati oameni sunt raniti si care este starea lor fizica si psihica, pun diagnosticul, iar in spatele lor vin alti salvatori care acorda primul-ajutor.

Echipele de salvatori sunt pregatite sa intervina in cele mai grele conditii. Acesti oameni stiu sa escaladeze muntii ori sa treaca raurile inot. “Noi actionam in momentul in care autoritatile sunt depasite de situatie. Incercam sa punem la punct un sistem care sa functioneze cat mai bine. Suntem inca la inceput de drum”, ne-a declarat generalul in rezerva Dan Manastireanu, profesor de medicina de dezastre, reprezentant al Asociatiei Nationale a Salvatorilor Voluntari. Organizatia s-a format cu doi ani in urma, dar acum are deja aproape 300 de membri.

http://povestidangheorghe.blogspot.com/2008/01/victime-ale-atacului-de-panica-dan.html